ORGANIZÁȚIE, organizații, s. f. 1. Asociație de oameni cu concepții sau preocupări comune, uniți conform unui regulament sau unui statut, în vederea depunerii unei activități organizate. ◊ Organizație de bază = (ieșit din uz) unitate organizatorică fundamentală a Partidului Comunist Român și a Uniunii Tineretului Comunist, care cuprindea cel puțin trei membri. 2. Mod de organizare, orânduire, aranjare; rânduială, alcătuire. – Din germ. Organisation, fr. organisation, rus. organizațiĩa. Vezi definitia »

AGROCHIMÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul măsurilor de acționare asupra proceselor chimice și biochimice din sol în scopul sporirii cantitative și calitative a recoltelor. – Din agro- + chimie. Vezi definitia »

PAROREXÍE s. f. tulburare a apetitului manifestată prin dorința de a ingera substanțe necomestibile. (< fr. parorexie) Vezi definitia »

GRECOMANÍE s. f. Manie de a imita obiceiurile, limba etc. grecilor, de a susține tot ce vine de la greci. – Din fr. grécomanie. Vezi definitia »

EMÚLSIE, emulsii, s. f. Amestec dispers format din două lichide insolubile unul în celălalt. ♦ Strat sensibil la acțiunea luminii, depus pe plăcile și pe filmele fotografice. – Din fr. émulsion. Vezi definitia »