SPĂSÍT, -Ă, spăsiți, -te, adj. (Fam.; despre oameni) Care se arată pocăit, smerit sau nevinovat. – Cf. sl. sŭpasiti. Vezi definitia »

ÎNDOÍT, -Ă, îndoiți, -te, adj. I. 1. Strâns prin îndoire; care păstrează urma unei împăturiri; cu îndoituri. 2. Curbat, încovoiat. II. 1. Care este de două ori mai mare sau mai mult decât altceva; dublu²; dublat; p. ext. înmulțit, sporit, mărit. ◊ (Substantivat, n.) Îndoitul unei sume. 2. Amestecat (în părți egale) cu alt lichid; subțiat. III. Care este nesigur de părerea sa, care stă la îndoială. – V. îndoi. Vezi definitia »

BLASTOCÍT s. n. celulă în structura blastulei. (< fr. blastocyte) Vezi definitia »

SFALERÍT s. n. blendă (1). (< fr. sphalérite) Vezi definitia »

GASTROLÍT s.n. (Biol.) Nume dat unor granule de calcar care se găsesc în stomacul racului și din care se reface crusta după năpârlire. [Cf. germ. Gastrolith < gr. gaster – stomac, lithos – piatră]. Vezi definitia »