TRANZISTÓR I. s. n. /s. m. dispozitiv electronic din semiconductoare cu trei electrozi care amplifică tensiuni sau curenți electrici. II. s. n. aparat de radio portativ echipat cu tranzistori (I). (< fr. transistor, germ. Transitor) Vezi definitia »

SPOR², (3) sporuri, s. n. 1. Faptul de a progresa ușor, de a avea randament în muncă; progres. ◊ Loc. adj. și adv. Cu spor = cu mare randament; spornic; repede. Fără spor = fără randament; puțin; încet. ◊ Expr. A avea spor = a realiza, a produce mult în timp (relativ) scurt. Spor la lucru! formulă de urare adresată cuiva care lucrează sau merge la lucru. 2. Abundență, belșug, prosperitate; folos, câștig. 3. Creștere, mărire, majorare; adaos, supliment; (concr.) ceea ce reprezintă o creștere, o mărire, un adaos. – Din sl. sporŭ, bg. spor. Vezi definitia »

INVERTÓR s. n. mutator care transformă curentul electric continuu în curent alternativ. (< engl. inverter, rus. invertor) Vezi definitia »

OBSTRUCTÓR, -OÁRE, obstructori, -oare, adj. (Rar) Care obstruează, obstruant. – Din fr. obstructeur. Vezi definitia »

ECLERÓR s.m. (Ieșit din uz) Cercetaș, soldat trimis înaintea unei unități sau a unei armate ca să cerceteze pozițiile și mișcările inamicului; iscoadă. [< fr. éclaireur]. Vezi definitia »