EXPLETÍV, -Ă, expletivi, -e, adj. (Despre cuvinte) Care este de prisos din punctul de vedere al înțelegerii conținutului unui enunț. – Din fr. explétif, lat. expletivus. Vezi definitia »

REMEMORATÍV, -Ă adj. de amintire; comemorativ. (< fr. remémoratif) Vezi definitia »

SUSPENSÍV, -Ă, suspensivi, -e, adj. (Jur.) Care suspendă punerea în execuție, care oprește, care amână. ◊ (În sistemul politic capitalist) Veto suspensiv = drept pe care îl are șeful statului de a refuza sancționarea unei legi votate de parlament. – După fr. suspensif. Vezi definitia »

SUPRANORMATÍV, -Ă adj. care depășește un normativ, în afara normei. (< supra¹- + normativ) Vezi definitia »

CONFEDERATÍV, -Ă adj. Care aparține unei confederații. [< fr. confédératif]. Vezi definitia »