TRÁUMĂ, traume, s. f. 1. Traumatism (1). 2. Emoție violentă care modifică personalitatea unui individ, sensibilizându-l la alte emoții de același fel, astfel încât acesta nu mai reacționează normal. – Din fr. trauma, germ. Trauma. Vezi definitia »

a stoarce apă din piatră seacă expr. a realiza un lucru imposibil. Vezi definitia »

statívă statíve, s.f. 1. (pop.; mai ales la pl.) război de țesut. 2. (reg.; la pl.) tălpile războiului. 3. (reg.; la pl.) părțile laterale ale războiului. 4. (înv.) meseria țesătorului. 5. (reg.; la pl.) gherghef. 6. (reg.; în sintagmă) stative de întins piele = suport de lemn folosit în tăbăcărie pentru curățirea de păr a pieilor. 7. (reg.; la pl.) scară. 8. (reg.) scaun de înspițat al rotarului. 9. (reg.; la pl.) capră pentru tăiat lemne. 10. (reg.) instalație de lemn în care sunt potcoviți caii. 11. (reg.; la pl.) fiecare dintre cele două paralele ale ferăstrăului, de care se leagă pânza. Vezi definitia »

socríță, socríțe, s.f. (reg.) 1. soacră, socrișoară, socrioară, socruluță. 2. bucătăreasă la nunți. Vezi definitia »

SPÁDĂ s. f. 1. armă albă (cu două tăișuri) cu care se poate tăia și împunge. 2. probă de scrimă cu această armă. (< it. spada) Vezi definitia »