scodác, scodáci, s.m. (reg.) păduche. Vezi definitia »

ALÁC, (2) alace, s. n. 1. Specie de grâu rezistentă care se cultivă în regiunile muntoase (Triticum spelta). 2. Spic sau fir de alac (1). – Comp. magh. alakor. Vezi definitia »

tabác (tabacuri), s. n. – Tutun. Var. Trans. tabac. Mr. tabac. Sp. tabaco (REW 8508a), prin intermediul it. tabacco, fr. tabac, germ. Tabak, cf. ngr. ταμπάϰος, rus., rut. tabak etc. – Der. tabachere (var. tababcheră, mr. tabacheră), s. f. (cutiuță pentru tutun sau țigări), din it. tabacchiera, prin intermediul ngr. ταμπαϰιέρα; tabachere, s. f. (luminator, lucarnă), din fr. tabatière asimilat la cuvîntul anterior; tabagie, s. f., din fr. tabagie; tabagism, s. n., din fr. tabagisme; tabacioc, s. n. (Mold., puțin tutun); din rus. tabaŭok. Vezi definitia »

FLEAC² s. n. v. flec. Vezi definitia »

AUROLÁC, -Ă, aurolaci, -ce s. m. și f. (Arg.) Drogat cu aurolac. ◊ Copil sau tânăr fără adăpost, care trăiește prin canale, prin gări sau prin stațiile metroului bucureștean. – Din aurolac s. n. (produs industrial extrem de toxic, inhalat ca drog). Vezi definitia »