Definita cuvantului arătător
ARĂTĂTÓR, arătătoare, s. n. 1. Lamă îngustă (de la instrumentele de măsurat) care indică greutatea, direcția, timpul etc.; indicator. 2. Degetul al doilea de la mână (cu care se arată). ◊ (Adjectival) Deget arătător. – Din arăta + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu arătător
SPECTATÓR, -OÁRE, spectatori, -oare, s. m. și f. Persoană care asistă la un spectacol artistic sau la o competiție sportivă. ♦ Persoană martoră la o întâmplare, la un eveniment. – Fr. spectateur (lat. lit. spectator). Vezi definitia »
FONDATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care fondează ceva; întemeietor; ctitor. [Var. fundator, -oare s.m.f. / cf. fr. fondateur]. Vezi definitia »
pristănitór, pristănitóri, s.m. (înv.) persoană care pristănește, care se alătură cuiva, îl urmează; face voia cuiva, îi ține partea. Vezi definitia »
COMPOSTÓR, compostoare, s. n. 1. Aparat mecanic, cu litere și cifre mobile, folosit pentru a imprima data și uneori numărul trenului (sau al altui vehicul) pe un bilet de călătorie. 2. Aparat pentru perforat biletele în vehiculele de transport în comun cu autotaxare. – Din fr. composteur. Vezi definitia »
INSECTIVÓR, -Ă I. adj., s. n. (animal) care se hrănește cu insecte. II. s. n. pl. ordin de mamifere inferioare cu dentiție slab dezvoltată, plantigrade, care se hrănesc cu insecte. (< fr. insectivore/s/) Vezi definitia »