Definita cuvantului arătură
ARĂTÚRĂ, arături, s. f. 1. Acțiunea de a ara; arat. 2. Pământ arat; ogor, țarină. – Lat. aratura.

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu arătură
PLESCĂITÚRĂ, plescăituri, s. f. Plescăit. [Pr.: -că-i-] – Plescăi + suf. -tură. Vezi definitia »
frușíță (frușíțe), s. f. – Margaretă (Bellis perennis). Origine necunoscută. După Cihac, II, 500, Pușcariu, Diminutivsuffixe, 71 și DAR, de la numele Frosa, Frusina „Eufrosine”; însă este dificil de explicat această der. După Tiktin, și Pascu, Beiträge, 40 de la frumușiță, soluție nu chiar imposibilă. Vezi definitia »
DÚPLICĂ s.f. (Jur.) Răspuns la o replică. [Cf. fr. duplique, germ. Duplik, it. duplica]. Vezi definitia »
SENTINÉLĂ s.f. v. santinelă. Vezi definitia »
ALBUMÓZĂ s.f. Polipeptidă solubilă în apă, care apare în timpul digestiei gastrice ca rezultat al acțiunii pepsinei asupra protidelor alimentare. [< fr. albumose]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z