MACROTÍE s. f. dezvoltare exagerată a pavilionului urechii. (< fr. macrotie) Vezi definitia »

abjuráție s. f. abjurare. (< fr. abjuration, lat. abiuratio) Vezi definitia »

AUDIOLOGÍE s.f. Disciplină medicală care studiază problemele legate de auz. [Gen. -iei. / < fr. audiologie, cf. lat. audire – a auzi, gr. logos – știință]. Vezi definitia »

HIDREMÍE s.f. (Med.) Creștere anormală a cantității de apă din sânge. [Gen. -iei. / < fr. hydrémie, cf. gr. hydor – apă, haima – sânge]. Vezi definitia »

ACROMACRÍE s. f. deformație congenială prin alungire și subțiere a degetelor. (< fr. acromacrie) Vezi definitia »