buibui adj. invar. smintit, zăpăcit. Vezi definitia »

ȘTEMUÍ, ștemuiesc, vb. IV. Tranz. A lovi sau a presa marginea unei table nituite sau marginea capetelor de nit, pentru a asigura etanșeitatea îmbinării. – Din germ. stemmen. Vezi definitia »

chita golanului expr. (șc.) nota cinci. Vezi definitia »

vărzuí (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. varzuiésc, imperf. 3 sg. vărzuiá; conj. prez. 3 să vărzuiáscă Vezi definitia »

pilhuí, pilhuiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre drumurile de munte) a pune pilhe (lemne) de-a curmezișul pentru a ușura tragerea cu vitele a buștenilor la vale. 2. (despre partea dinapoi a tablei de plută) a pune o pilhă pentru a o întări. 3. (despre plută) a lega sau îndepărta de mal pluta cu ajutorul unei pilhe. Vezi definitia »