ECHIPAMÉNT s.n. 1. Totalitatea obiectelor cu care se echipează cineva. ◊ Echipament de campanie = echipament pe care îl poartă soldații în război sau la instrucție. 2. Totalitatea pieselor și a dispozitivelor unei mașini, ale unei instalații etc. care îi asigură buna funcționare. [Pl. -te, -turi. / < fr. équipement]. Vezi definitia »

HARNAȘAMÉNT s.n. Totalitatea obiectelor (hamuri, curele etc.) necesare la înhămarea și la înșeuarea unui cal. [Pl. -te, -turi. / < fr. harnachement]. Vezi definitia »

CLINT, clinturi, s. n. (Rar) Clintire; mișcare. – Din clinti (derivat regresiv). Vezi definitia »

BRANȘAMÉNT s.n. Parte a unei conducte care leagă o conductă principală de una secundară. [Pl. -te. / < fr. branchement]. Vezi definitia »

BRIÁNT adj. Strălucitor, sclipitor, strălucit. // s.n. v. briliant. [Pron. bri-ant. / < fr. brillant]. Vezi definitia »