Definita cuvantului dublu
DÚBLU2, -Ă, dubli, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată; îndoit. ◊ Cuvânt (sau vorbă, afirmație etc.) cu dublu sens (sau înțeles) = cuvânt (sau afirmație etc.) cu două înțelesuri, echivocă. ◊ Compuse: dublu-decalitru, s. m. = unitate de măsură de capacitate pentru cereale, egală cu 20 de litri; vas având această capacitate; dublu-decimetru s. m. = riglă cu lungimea de 20 de centimetri; dublu-ster s. m. = unitate de măsură pentru volumul lemnelor, egală cu doi metri cubi. 2. Alcătuit din două elemente sau părți egale, identice ori asemănătoare; care are loc între două elemente; care se face în două locuri. ◊ Expr. (Substantivat) A da o dublă = (la unele jocuri cu zaruri) a cădea același număr de puncte la ambele zaruri. (Adverbial) A vedea dublu = a) a vedea două imagini ale aceluiași obiect; a vedea tulbure; b) a fi amețit de băutură. ♦ (Substantivat, m.) Dublu băieți (sau fete, mixt) (și eliptic) = partidă de tenis sau de tenis de masă la care participă câte doi jucători de fiecare parte. 3. (În sintagma) Minge dublă (și substantivat, f.) = mișcare nereglementară constând (la volei și la handbal) în atingerea mingii de către jucător de două sau de mai multe ori consecutiv în momentul primirii sau (la tenis și la tenis de masă) în lăsarea mingii să atingă de două ori la rând aceeași parte a terenului sau a mesei de joc. – Din fr. double.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dublu
CONTRATÍTLU s. n. titlu general al unei opere mai întinse, ori al unei serii de mai multe volume, fiecare cu titlul separat. (< contra1- + titlu) Vezi definitia »
MEGACÍCLU s. m. megahertz. (< fr. mégacycle) Vezi definitia »
CÍCLU1 s. n. 1. succesiune, șir de fenomene, de stări, de manifestări care se produc în cadrul unui proces repetabil totdeauna în aceeași ordine. ♦ teoria ~ ului istoric = teorie care susține că procesul istoric se desfășoară în cerc închis, printr-o „veșnică întoarcere”. ◊ serie, număr de luni, ani etc. după care se reproduc constant anumite fenomene. ◊ serie de producții literare, muzicale, de opere științifice etc. având o temă comună. 2. lanț închis de atomi din molecula unei substanțe. 3. ansamblu de valori succesive luate de o mărime periodică în timpul unei perioade. ♦ ~ pe secundă = herț; ~ de producție = perioadă în decursul căreia obiectele muncii trec prin toate fazele procesului de producție, până la stadiul de produs finit; (agr.) perioada de la pregătirea terenului până la recoltarea, livrarea sau depozitarea producției. (< fr. cycle, lat. cyclus) Vezi definitia »
PERÍPLU s.n. Călătorie pe mare în jurul Pământului; circumnavigație. ♦ (P. ext.) Voiaj turistic. [Pl. -uri. / cf. fr. périple, lat. periplus, gr. periplous < peri – împrejur, plein – a naviga]. Vezi definitia »
SÚPLU, -Ă, supli, -e, adj. 1. (Despre ființe) Cu mișcări grațioase; mlădios. ♦ (Despre lucruri) Flexibil, elastic. ♦ (Despre țesături) Moale, fin ♦ (Despre mers, mișcări) Ușor, vioi, elegant, grațios. 2. Fig. (Despre oameni) Care nu are o atitudine fermă, ușor adaptabil; acomodabil; servil. – Din fr. souple. Vezi definitia »