noíță adj. f. (reg.; în expr.) nouă de noiță = foarte nou, nou-nouț. Vezi definitia »

COROÁNĂ, coroáne, s.f. 4. Unitate monetară în Cehia, Danemarca, Estonia, Islanda, Norvegia, Slovacia și Suedia. (ceh, slovac. koruna < lat. corōna = coroană; sued. krona < v. sued. krōna < germ. de jos medie krūne, krōne < lat. corōna = coroană; isl. króna, dan., norv. krone < v. norv. krūna < germ. de jos medie krūne, krōne < lat. corōna = coroană; est. kroon < germ. Krone < germ. de sus medie krōn, krōne < v. germ. de sus korōna < lat. corōna = coroană (de la coroana imprimată pe monedă)) [și AHDEL] Vezi definitia »

VARIÁNTĂ s. f. 1. aspect particular, diferit față de o formă socotită ca bază sau tipică a unui lucru, a unei lucrări, acțiuni. 2. formă a unui element lingvistic diferită din punct de vedere fonetic sau ortografic față de forma lui obișnuită sau etimologică. 3. drum (canal) care ocolește traseul principal, ajungând în același punct final. 4. (biol.) individ, populație care diferă de tip prin unul sau mai multe caractere. 5. (stat.) una din formele sub care s-a înregistrat variabila (II, 3) în cadrul activității cercetate. (< fr. variante) Vezi definitia »

CONFLUÉNȚĂ s. f. 1. loc unde se unesc două cursuri de apă sau limbile a doi ghețari. 2. (fig.) punct de întâlnire, contact. (<fr. confluence, lat. confluentia) Vezi definitia »

HELOFÍTĂ, helofite, s. f., adj.f. (Plantă de mlaștină) cu rizomul în apă sau în nămol, intermediară între plantele terestre și cele de apă. – Din fr. hélophyte. Vezi definitia »