lámpă (lắmpi), s. f. – 1. Obiect, aparat care produce lumină. – 2. Lanternă, felinar. – 3. Tub de radio. – 4. (Arg.) Ochi. – Var. (pop.) lambă. Mr. lampă, lambă, megl. lambă. It. lampa, intrat pe căi diferite: germ. Lampe, fr. lampe, mag. lámpa, rus. lampa, ngr. λάμπα, tc., bg. lamba. – Der. lampagiu, s. m.; lampist, s. m. (fanaragiu); lampadă, s. f. (torță, făclie), din lat. lampas (sec. XVIII), împrumut cult; lampadar, s. n. (candelabru), din fr. lampadaire; lămpaș,, s. n. (lampă [de petrol]), din mag. lámpás; lampion, s. n. (felinar), din fr. lampion. Vezi definitia »

CETÓZĂ s. f. 1. monozaharid care conține o grupare cetonică în moleculă. 2. stare patologică datorată unui exces de cetonă în organism. (< fr. cétose) Vezi definitia »

PERÚLĂ s. f. înveliș protector al mugurilor la arbori. (< fr. pérule, lat. perula) Vezi definitia »

BÚHNĂ s. f. v. bufnă. Vezi definitia »

MIOZÍNĂ s. f. proteină de tipul globulinei, în țesutul muscular. (< fr. myosine) Vezi definitia »