AUTORULÓTĂ s. f. rulotă autopropulsată. (< auto² + rulotă) Vezi definitia »

podobeálă, podobéle, s.f. (reg.) nume dat mai multor modele de cusătură. Vezi definitia »

ipotécă (ipotéci), s. f. – Drept pe baza căruia creditorul poate vinde bunul imobil primit în garanție. Gr. ὑποθήϰη (sec. XIX), și apoi din fr. hypothèque. – Der. (h)ipoteca, vb. (a pune ipotecă); (h)ipotecar, adj. (care are drept de ipotecă). Vezi definitia »

cítă, cíte, s.f. (reg.) semn făcut de oameni la măsurarea unui loc. Vezi definitia »

SIMPATÓZĂ s.f. (Med.) Nevroză care afectează sistemul neurovegetativ. [< fr. sympathose]. Vezi definitia »