Definita cuvantului morișcă
morișcă, moriști s. f. 1. ( intl.) ceas. 2. (deț.) piatră de polizor legată cu ață, care prin învârtire se freacă de o bucată de oțel și produce scântei folosite la aprinderea țigărilor. 3. (peior.) gură.
Sursa: Argou
Sursa: Argou
Cuvinte ce rimeaza cu morișcă
HAPLÓZĂ s. f. reducere la jumătate a numărului de cromozomi, în meioză. (< germ. Haplose) Vezi definitia »
părúță, părúțe, s.f. (reg.) flăcăruie. Vezi definitia »
MONOZAHARÍDĂ s. f. substanță organică din clasa hidraților de carbon, obținută prin hidroliza zaharurilor. (< fr. monosaccharide) Vezi definitia »
SILUÉTĂ, siluete, s. f. 1. Imagine, înfățișare reală (și oarecum neclară în amănuntele ei) a unei ființe, a unui lucru etc., de obicei proiectate (ca o umbră) pe un fond mai luminos; p. ext. ființă sau lucru astfel proiectate. ♦ Personaj abia schițat într-o operă literară. 2. Talie zveltă și bine proporționată a unei persoane; corp zvelt, suplu, bine proporționat al unei persoane; p. gener. talie; corp. ♦ Expr. A face siluetă = a deveni zvelt; a slăbi. 3. Desen unicolor, de obicei negru, lucrat în creion, în tuș sau decupat din hârtie, pânză etc. reprezentând contururile unei ființe sau ale unui lucru pe un fond de altă culoare. 4. Desen special de carton sau de placaj (reprezentând o siluetă (1) de om) pe care sunt fixate țintele la tir. [Pr.: -lu-e-] – Din fr. silhouette. Vezi definitia »
DÚCĂ1 s. f. (De obicei precedat de prep. „de”, „la”, „pe”) Plecare, drum, călătorie. ◊ Expr. A fi pe ducă = a fi pe sfârșite; a fi pe moarte. – Din duce1. Vezi definitia »