SPECÍFIC, -Ă, specifici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. Care este propriu, caracteristic unei ființe, unui lucru sau unui fenomen; particular, distinct. ♦ Care se raportează la o unitate, la o cantitate (dintr-un material). 2. S. n. Caracterul propriu, particular, special al cuiva sau a ceva; specificitate, notă distinctivă. – Din fr. spécifique. Vezi definitia »

METÓPIC, -Ă, metopici, -ce, adj. (Anat.) Frontal. – Din fr. métopique. Vezi definitia »

POLIÁNDRIC, -Ă, poliandrici, -ce, adj. De poliandrie. [Pr.: -li-an-] – Din fr. polyandrique. Vezi definitia »

ITIFÁLIC, -Ă adj. referitor la itifal. (< fr. ithyphallique) Vezi definitia »

șéic (-ci), s. m. – Șef musulman. Fr. cheik. Vezi definitia »