TRIBOLUMINESCÉNȚĂ s. f. Emisiune slabă de lumină pe care o prezintă unele substanțe cristaline atunci când sunt sfărâmate sau sparte. – Din fr. triboluminescence. Vezi definitia »

ONTOGENÉZĂ s.f. Ontogenie. [< fr. ontogenèse, cf. gr. on – ființă, genesis – generație]. Vezi definitia »

AURÓRĂ, aurore, s. f. 1. Lumină roșie-portocalie cu care soarele luminează orizontul, înainte de a răsări. ◊ Auroră boreală, polară (sau australă) = lumină difuză, verde sau roșie, care apare în timpul nopții pe bolta cerească, în regiunile polare. 2. Fig. Început al unei epoci, al unei acțiuni etc. [Pr.: a-u-] – Fr. aurore (lat. lit. aurora). Vezi definitia »

MITOLOGIÁDĂ s.f. Subiect artistic luat din mitologie. [Pron. -gi-a-. / < fr. mythologiade]. Vezi definitia »

stroápă, stroápe, s.f. (reg.) scoc mobil folosit la coborârea buștenilor de pe munte. Vezi definitia »