Definita cuvantului deambulatoriu
DEAMBULATÓRIU, -IE, deambulatorii, adj., s. n. 1. Adj. De plimbare, care este în legătură cu plimbarea. 2. S. n. Loc de circulație în prelungirea navelor laterale, în spatele altarului din absida centrală a unei biserici romane sau gotice. [Pr.: de-am-] – Din fr. déambulatoire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu deambulatoriu
dáhiu, -ie, dáhii, adj. (reg.) șiret, șmecher, viclean. Vezi definitia »
MARSÚPIU s.n. Punga ventrală a marsupialelor; (p. ext.) pungă. [Pron. -piu. / < lat., fr. marsupium, gr. marsipion]. Vezi definitia »
CÉLȚIU s. n. (Chim.) Hafniu. – Din fr. celtium. Vezi definitia »
MICROINTERVÍU s.n. Interviu scurt; miniinterviu. [Et. incertă]. Vezi definitia »
jileríu s.m. (înv.) V. jelér. Vezi definitia »