PLECĂCIÚNE, plecăciuni, s. f. Îndoire, înclinare a trupului în fața cuiva în semn de respect sau de salut; p. ext. supunere, ascultare, reverență, respect; modestie. ◊ (În formule de salut) Plecăciune, părinte! – Pleca + suf. -ăciune. Vezi definitia »

INFRACȚIÚNE s.f. (Jur.) 1. Violare a unor legi penale. 2. Abatere, încălcare a unui ordin, a unui tratat etc. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. infraction, lat. infractio – spargere]. Vezi definitia »

VICISITÚDINE s. f. concurs de împrejurări nefavorabile; (p. ext.) necaz, suferință. (< fr. vicisitude, lat. vicissitudo) Vezi definitia »

DECIZIÚNE s.f. v. decizie. Vezi definitia »

INDEMNIZAȚIÚNE s.f. v. indemnizație. Vezi definitia »