Definita cuvantului armonic
ARMÓNIC, -Ă, armonici, -e, adj. Bazat pe principiile armoniei; armonios. ♦ (Substantivat, f. pl.) Sunete care însoțesc sunetul fundamental, dându-i un anumit timbru. – Fr. harmonique (lat. lit. harmonicus).

Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu armonic
WOLFRÁMIC, -Ă adj. De wolfram, al wolframului. ◊ Acid wolframic = acid derivat din wolfram. [Pron. vol-. / < wolfram + -ic]. Vezi definitia »
CALÓRIC, -Ă adj. referitor la căldură. (< fr. calorique) Vezi definitia »
DEÓNTIC, -Ă I. adj. referitor la deontică; necesar, obli-gatoriu. II. s. f. disciplină care studiază aspectele logice și structurale ale formelor de gândire normative și imperative, precum și ale sistemelor de norme și obligații morale. (< germ. deontisch, /II/ Deontik) Vezi definitia »
METAPNEUMÓNIC, -Ă adj. care survine după vindecarea unei pneumonii. (< engl. metapneumonic) Vezi definitia »
TEMÁTIC, -Ă, tematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care ține de o temă, privitor la o temă, făcut pe anumite teme. 2. Adj. (În sintagma) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix, nici desinență, și care, adăugată la rădăcina unui cuvânt, formează împreună cu aceasta o temă. 3. S. f. Totalitatea temelor sau tema esențială a unei lucrări literare, artistice, științifice, a unui curent literar, a unei epoci etc. – Din (1, 2) fr. thématique, (3) germ. Thematik. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z