PRONÚME s. n. parte de vorbire flexibilă care substituie un substantiv. (< lat. pronomen, după fr. pronom) Vezi definitia »

FANEROGÁME s.f.pl. Încrengătură a regnului vegetal, care cuprinde plantele cu flori; spermatofite, antofite; (la sg.) plantă care face parte din această încrengătură. [Sg. fanerogamă. / < fr. phanérogames, cf. gr. phaneros – vizibil, gamos – căsătorie]. Vezi definitia »

ALBĂSTRÍME, (2) albăstrimi, s. f. 1. Calitatea de a fi albastru; culoare albastră. 2. Întindere de culoare albastră; spațiu albastru. 3. (Înv., peior.) Termen cu care țăranii numeau uneori pe cei îmbrăcați orășenește; (prin restricție) ciocoime. ♦ Partidul conservator (al boierilor). – Din albastru² + suf. -ime. Vezi definitia »

USTURÍME, usturimi, s. f. Senzație dureroasă caracteristică, pricinuită de o înțepătură, de o arsură, de urzicare, de un miros înțepător etc.; usturătură. – Ustura + suf. -ime. Vezi definitia »

părințíme s.f. (înv.) părinție, moștenire, ocină. Vezi definitia »