PONT s. m. pontator¹. (< fr. ponte) Vezi definitia »

DECÉNT, -Ă adj. Cuviincios. [Cf. fr. décent, lat. decens]. Vezi definitia »

ORÁNT, -Ă I. adj., s. m. (cel) care se roagă, rugător. II. s. m. efigie funerară reprezentând persoana (îngropată) în genunchi. (< fr. orant) Vezi definitia »

BAZAMÉNT s. n. 1. piedestal, soclu (la o statuie, la o coloană). 2. temelie, bază. (< it. basamento) Vezi definitia »

FLUORESCÉNT, -Ă, fluorescenți, -te, adj. Care prezintă fluorescență; bazat pe fluorescență. ◊ Tub fluorescent = izvor de lumină bazat pe principiul descărcării electrice într-un amestec de gaze și vapori de mercur aflat într-un tub de sticlă. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluorescent. Vezi definitia »