hantiriu, hantirii s. m. (intl.) persoană credulă; victimă potențială a hoților. Vezi definitia »

CORÓNIU s. n. Element chimic ipotetic aflat în coroana solară, căruia i-au fost atribuite unele linii spectrale produse în realitate de atomii puternic ionizați ai unor elemente cunoscute. – din fr. coronium. Vezi definitia »

MEZOTÉLIU s. n. endoteliu al marilor cavități seroase, din mezoderm. (< fr. mésothélium) Vezi definitia »

ECHINÓCȚIU, echinocții, s. n. Fiecare dintre cele două momente ale anului (în jurul lui 21 martie și 23 septembrie), când ziua este egală cu noaptea. [Var.: echinóx, echinoxuri s. n.] – Din lat. aequinoctium, fr. équinoxe. Vezi definitia »

INCÓNSCIU, -IE adj. (Italienism) Inconștient. [Pron. -sciu. / < it. inconscio]. Vezi definitia »