cói (coáie), s. n. – 1. Testicul. – 2. Contragreutate. – Mr. col’u, pl. coal’e, istr. col’e. Lat. cōleus (Diez, I, 132; Pușcariu 394; Candrea-Dens., 385; REW 2038; DAR); cf. alb. kulje „hernie”, it. coglia, prov. colh, v. fr. coil (fr. couille), sp. cojón. – Der. coios, adj. (cu testicule mari). Vezi definitia »

DIPNÓI s.m.pl. Grup de pești cu respirație dublă, acvatică și aeriană; (la sg.) pește din acest grup. [Sg. invar. / cf. fr. dipnoïques < gr. dis – de două ori, pnoe – respirație]. Vezi definitia »

titifói adj. m. (reg.) scund, mic. Vezi definitia »

zmeói (pop.) s. m., pl. zmeói, art. zmeóii Vezi definitia »

CHIABURÓI, chiaburoi, s. m. (Depr.) Augmentativ al lui chiabur. – Chiabur + suf. -oi. Vezi definitia »