Definita cuvantului stricat
STRICÁT2, -Ă, stricați, – te, adj. 1. (Despre obiecte, unelte, mecanisme) Care nu mai poate fi folosit, fiind defect, deteriorat. 2. (Despre materii organice, îndeosebi despre alimente) Alterat, descompus; (despre aer) greu respirabil, încărcat de substanțe sau mirosuri neplăcute, nocive. 3. (Despre înjghebări, construcții) Dărâmat, surpat, năruit. 4. (Pop.; despre oameni și părți ale corpului lor) Bolnav, vătămat; p. ext. becisnic. ◊ Stricat de vărsat = cu urme de vărsat pe obraz. 5. (Despre relații de prietenie, de dragoste etc.) Desfăcut, rupt. 6. (Despre oameni) Certat, mâniat, supărat (cu cineva). 7. (Despre oameni; adesea substantivat) Decăzut moralicește; corupt, desfrânat, depravat. – V. strica.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu stricat
agregat s. m. invar. porc tăiat de Crăciun Vezi definitia »
DIGITÁT, -Ă adj. Decupat în formă de degete. ♦ (Despre frunze) Cu foliolele dispuse ca degetele unei mâini deschise. [Cf. fr. digité]. Vezi definitia »
ORDINARIÁT, ordinariate, s. n. (Înv.) Organ administrativ care conducea o episcopie catolică; consistoriu. – Din lat. ordinariatus, fr. ordinariat. Vezi definitia »
LACERÁT, -Ă, lacerați, -te, adj. (Livr.) Rupt în bucăți. – V. lacera. Vezi definitia »
SILICIFIÁT, -Ă, silicifiați, -te, adj. Care a suferit procesul de silicifiere. [Pr.: -fi-at] – Din fr. silicifié. Vezi definitia »