ENANTIOTROPÍE s. f. (Chim.) Proprietate a unor substanțe de a trece în două sisteme de cristalizare diferite, păstrând aceeași stare de agregare, în condiții fizice ce variază adecvat. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. énantiotropie, engl. enantiotropy. Vezi definitia »

aerostáție (-ros-ta-ți-e / -ro-sta-) s. f., art. aerostáția (-ți-a), g.-d. art. aerostáției; (stații) pl. aerostáții, art. aerostáțiile (-ți-i-) Vezi definitia »

DESTINÁȚIE s. f. 1. întrebuințare dinainte hotărâtă. ◊ (inform.) dispozitiv sau program care primește informații. 2. loc, punct către care se îndreaptă cineva sau unde se trimite ceva. (< fr. destination, lat. destinatio) Vezi definitia »

CATAFAZÍE s.f. Tulburare a vorbirii, constând în repetarea mecanică a aceleiași fraze sau acelorași cuvinte. [Gen. -iei. / < fr. cataphasie, cf. gr. kata – în jos, phasis – vorbire]. Vezi definitia »

BIOENERGONOMÍE s. f. ramură a energonomiei care pune accentul pe comportarea organismului în muncă. (< bio- + energonomie) Vezi definitia »