HIPOCÍCLU s.m. și n. Cerc care se rostogolește fără alunecare în interiorul unui cerc de bază fix. [Pl. -li, -luri. / < fr. hypocycle]. Vezi definitia »

KILOCÍCLU s. m. kilohertz. (< fr. kilocycle) Vezi definitia »

ANTESÓCLU s. n. bază ieșită în afară a soclului unei clădiri. (< fr. antésocle) Vezi definitia »

míslu s.m. (reg.) cozoroc. Vezi definitia »

SUBMULTÍPLU s. m. 1. mărime care intră de un număr exact de ori într-o mărime de aceeași natură. 2. fiecare dintre subdiviziunile unităților în sistemul de măsuri și greutăți. (după fr. sous-multiple) Vezi definitia »