CARTUȘIÉRĂ s.f. Cutie de piele, de pânză etc. care se prinde la centură și în care se țin cartușe. ♦ Bandă de piele sau de pânză pe care se poartă cartușele de vânătoare. [Pron. -și-e-. / < fr. cartouchière]. Vezi definitia »

a da clasă (cuiva) expr. 1. (stud.) a fi superior (cuiva) din punct de vedere intelectual. 2. (prin ext.) a fi superior (cuiva) moral sau fizic 3. a învinge clar într-o dispută. 4. a fi de neegalat / de neîntrecut într-un anumit domeniu de activitate. Vezi definitia »

MINIREMÓRCĂ s. f. remorcă de mici proporții. (< mini¹- + remorcă) Vezi definitia »

PERIBOÍNĂ s. f. depresiune naturală sub acțiunea valurilor mării, care separă marea de un lac litoral și prin care apele mării se unesc cu ale lacului. (< fr. périboïne) Vezi definitia »

OPREÁLĂ, opreli, s. f. (Înv. și pop.) 1. Faptul de a (se) opri; oprire, opreliște, piedică, obstacol. ♦ (Concr.) Proptea, frână, piedică. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din oprele = a face (pe cineva) să-și piardă cumpătul, să se tulbure. 2. Arest, închisoare. ♦ Arestare, detențiune. [Var.: opreá s. f.] – Opri + suf. -eală. Vezi definitia »