Definita cuvantului atribui
ATRIBUÍ, atríbui, vb. IV. Tranz. 1. A acorda, a conferi. 2. A pune ceva pe seama, în socoteala cuiva. – Fr. attribuer (lat. lit. attribuere).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu atribui
bubuí (uésc, bubuít), vb. – A produce un zgomot puternic, a răsuna. – Mr. mi bubuescu „mă plâng”, bumbunez „bubui”. Creație expresivă, cf. gr. βομβέω, lat. bombitare, sl. bubati (care după Byhan 305, ar fi etimonul cuvîntului rom.), sb. bubati, slov. bobneti. – Der. bubuit, s. n. (zgomot mare); bubuitor, adj. (răsunător); bubuitură, s. f. (zgomot mare); răsbubui, vb. (a răsuna). Vezi definitia »
șniucuí, șniucuiésc, vb. IV (reg.; despre tabac) a trage fumul pe nas, a priza. Vezi definitia »
clipuí, clipuiésc, vb. IV (reg.) a câștiga ceva cu țârâita, pe-ndelete. Vezi definitia »
PĂRUÍ2, păruiesc, vb. IV. Tranz. A bate pari1 (pentru a împrejmui sau a delimita un teren). – Par1 + suf. -ui. Vezi definitia »
PLĂSMUÍ, plăsmuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A crea, a produce, a făuri, a alcătui, a înfăptui. 2. A inventa, a născoci, a scorni. 3. A falsifica, a contrazice. [Var.: plăzmuí vb. IV] – Plasmă (înv. „creare, alcătuire” < ngr.) + suf. -ui. Vezi definitia »