ÚSNĂ, usne, s. f. (Pop.) 1. Marginea de sus (de obicei răsfrântă) a unei oale sau a altui vas adânc; gură, buză. ♦ Marginea (răsfrântă) de jos a unui clopot. ♦ Marginea de sus a unei luntre. 2. Ghizd al fântânii (de la nivelul solului în sus). ♦ Parte mai largă la baza puțurilor ocnelor vechi de sare, formând un prag pe care se așază o armătură de lemn. – Din sl. ustĩna. Vezi definitia »

BRÉMZĂ s.f. Plan înclinat cu dispozitiv de frânare, pe care circulă vagonetele de mână. [< germ. Bremse]. Vezi definitia »

RECONVENȚIONÁLĂ, reconvenționale, adj. (Jur.; în sintagma) Cerere reconvențională = cerere prin care, într-un litigiu, pârâtul formulează pretenții împotriva reclamantului în legătură cu litigiul respectiv; reconvențiune. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. reconventionnel. Vezi definitia »

AMBRÁSĂ, ambrase, s. f. (Rar) Cordon care servește pentru a ține strâns mijlocul unei perdele sau al unei draperii. – Din fr. embrasse. Vezi definitia »

PLISCÁRIȚĂ, pliscarițe, s. f. (Bot.; reg.) 1. Pălăria-cucului (Geranium pyrenaicum). 2. Ciocul-berzei (Geranium lucidum). – Plisc + suf. -ariță. Vezi definitia »