Definita cuvantului burlington
BURLINGTON [bə:liŋtən], Richard Boyle, Conte de ~ (1694-1753), arhitect englez. Reprezentant al Renașterii de tip Palladio, pe care o propagă prin intermediul operei sale ca modalitate de întoarcere la arhitectura antică (dormitoarele la Westminster School London, Assben by Rooms, York).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu burlington
DOLIHOCOLÓN s. n. anomalie constând în alungirea anormală a colonului3. (< fr. dolichocôlon) Vezi definitia »
MAMELÓN s. n. 1. sfârcul mamelei. ◊ formație anatomică proeminentă. 2. ridicătură de teren izolată, cu vârful rotunjit. (< fr. mamelon) Vezi definitia »
SIFÓN s.n. 1. Tub curbat sub formă de U întors, folosit pentru a transvaza un lichid între două niveluri diferite. 2. Piesă de metal, de porțelan etc. care se montează pe o conductă de canalizare cu scopul de a opri trecerea gazelor din canal în instalație. 3. Butelie de sticlă pentru apă gazoasă. ♦ Apa gazoasă dintr-o astfel de butelie. 4. Aparat pentru spălarea cu presiune a anumitor cavități ale corpului. 5. Organ al cefalopodelor în formă de tub, care servește pentru locomoție. 6. Canal natural de forma literei U întors prin care sunt drenate apele din grote sau din alte goluri subterane. [< fr. siphon, cf. lat., gr. siphon]. Vezi definitia »
PATEFÓN s. n. aparat pentru reproducerea înregistrărilor pe discuri (1). (< fr. pathéphone) Vezi definitia »
MACROPLANCTÓN s. n. plancton cu organisme vizibile cu ochiul liber. (< fr. macroplancton) Vezi definitia »