ENTEROTOMÍE, enterotomii, s. f. Operație chirurgicală executată pe intestin. – Din fr. entérotomie. Vezi definitia »

lăscáie (lăscắi), s. f. – Para, aspru, monedă divizionară de cupru, valoare, înv., paritate. – Var. lescaie, lețcaie. Rut. ljackyj „polonez”, pol. lakci „polonez” (Tiktin; DAR). Se folosește puțin la pl., principalul său înțeles fiind acela de termen de comparație, pentru a indica un obiect fără valoare ca sp. pito, pizca. – Lăscăiață, s. f. (Olt., Banat, oală cu două toarte) pare să se explice prin ideea de „oală fără valoare, hîrb” (Candrea). Vezi definitia »

TRANSDÚCȚIE s. f. 1. raționament transductiv. 2. (biol.) transfer de material genetic de la o celulă la alta prin intermediul unui vector (2) viral. (< fr. transduction) Vezi definitia »

TELETIPÍE s. f. sistem de telecomunicație (radio)telegrafică ce permite transmiterea, fără intervenția unui operator, a unui text dactilografiat. (< fr. télétypie) Vezi definitia »

HIPOMETRÍE s.f. Ramură a zootehniei care se ocupă cu clasificarea cailor după anumite măsurători. [Gen. -iei. / < fr. hippométrie, cf. gr. hippos – cal, metron – măsură]. Vezi definitia »