Definita cuvantului auxiliar
AUXILIÁR, -Ă, auxiliari, -e, adj. (Adesea substantivat) Care ajută la ceva, care se află pe plan secundar față de ceva principal; ajutător. ◊ Verb auxiliar = verb care ajută la formarea timpurilor și modurilor compuse. ♦ (Mat.) Cu ajutorul căruia se poate rezolva mai ușor o problemă. [Pr.: a-u-xi-li-ar] – Fr. auxiliaire (lat. lit. auxiliaris).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu auxiliar
ALFABETÁR s. n. 1. set cu literele alfabetului decupat pentru predarea scris-cititului. 2. instrument de evidență care indică litera la care au fost arhivate unele documente. (< alfabet + -ar) Vezi definitia »
HEPÁR s. n. Medicament preparat din extract de ficat, cu acțiune stimulatoare asupra hematopoiezei, având proprietatea de a regenera celula hepatică. – Din fr. hépar. Vezi definitia »
LOCATÁR, -Ă s.m. și f. Persoană care locuiește stabil într-un imobil. ♦ Posesor al unui contract de locație (1); chiriaș. [< fr. locataire]. Vezi definitia »
pohár, pohári, s.m. (reg.) băiat angajat ca ajutor al ciobanului, la diferite munci de la stână. Vezi definitia »
ȘOIMÁR, șoimari, s. m. Crescător sau dresor de șoimi (1) pentru vânătoare; persoană care vânează cu ajutorul șoimilor. – Șoim + suf. -ar. Vezi definitia »