CÉSTA, CEÁSTA, ceștia, cestea, pron. dem. (Înv. și reg.) Acesta. [Gen.-dat. sg. cestuia, cesteia, gen.-dat.pl. cestora] – Din acesta (prin afereză). Vezi definitia »

CATA- Element prim de compunere savantă, cu semnificația „către fund”, „în jos”, „relativ la”. [< it., fr. cata-, cf. gr. kata – în jos]. Vezi definitia »

CÂNTÁ, cânt, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A emite cu vocea sau cu un instrument un șir de sunete muzicale care se rânduiesc într-o melodie, într-un acord etc. ◊ Expr. Joacă cum îi cântă = face întocmai cum îi poruncește altul. ♦ (Despre păsări, insecte etc.) A scoate sunete plăcute la auz. caracteristice speciei. 2. Intranz. și tranz. A scrie versuri în cinstea cuiva sau a ceva, a elogia (în versuri) pe cineva sau ceva; a descrie, a povesti ceva în versuri. 3. Tranz. (Fam.) A îndruga, a înșira vorbe goale. – Lat. cantare. Vezi definitia »

ezitá (ezitát, ezitát), vb. – A șovăi, a oscila. Fr. hésiter. – Der. ezitant, adj., din fr. hésitant; ezitați(un)e, s. f., din fr. hésitation. Vezi definitia »

BATA, com. în jud. Arad; 1.146 loc. (1991). Ruinele unei abații (sec. 13). Castel (sec. 19). Vezi definitia »