ÉRĂ s.f. 1. Epocă, perioadă istorică marcată de un eveniment deosebit, de la care se începe numărătoarea anilor. ♦ Epocă de la care începe o nouă ordine a lucrurilor. 2. Fiecare dintre marile diviziuni ale timpurilor geologice. [< fr. ère, it. era, cf. lat. aera – epocă]. Vezi definitia »

IZMENEÁLĂ, izmeneli, s. f. (Fam.) Purtare, atitudine afectată, lipsită de seriozitate, pretențioasă; fandoseală, sclifoseală. ♦ Strâmbătură, grimasă. – Izmeni + suf. -eală. Vezi definitia »

zeínă s. f., g.-d. art. zeínei Vezi definitia »

CRENGÚȚĂ, crenguțe, s. f. Diminutiv al lui creangă; crenguliță, crengurea. – Creangă + suf. -uță. Vezi definitia »

DERMATOMICÓZĂ, dermatomicoze, s. f. Infecție provocată de ciuperci microscopice, localizată la suprafața pielii și la unghii, păr etc. – Din fr. dermatomycose. Vezi definitia »