șáină, șáine, s.f. (reg.) ciutură. Vezi definitia »

BROSCÚȚĂ, broscuțe, s. f. Diminutiv al lui broască (1). – Broască + suf. -uță. Vezi definitia »

CÁPSĂ, capse, s. f. 1. Dispozitiv de metal utilizat la legarea unor hârtii, la consolidarea unei butoniere, la încheierea unor obiecte de îmbrăcăminte etc.; buton (2). 2. Mic căpăcel sau tub metalic umplut cu o materie explozivă, folosit la armele de foc, în mine etc. pentru a provoca explozia unei încărcături. ◊ Expr. (Fam.) A fi cu capsa pusă = a fi gata de ceartă, pus pe ceartă, nervos. 3. Capsulă (4). 4. (Elt.) Rondelă metalică izolată de soclul becului, care face legătura cu unul dintre capetele filamentului. – Din lat. capsa, germ. Kapsel. Vezi definitia »

LEUCOPOIÉZĂ s. f. proces de formare a leucocitelor. (< fr. leucopoïèse) Vezi definitia »

INGREDIÉNȚĂ, ingrediențe, s. f. (Ieșit din uz) Ingredient. [Pr.: -di-en-] – Ingredient + suf. -ență. Vezi definitia »