Definita cuvantului byron
BYRON [báirən], George Gordon, lord (1788-1824), poet romantic englez. Temperament liric, violent și excentric, natură solitară, a avut o existență aventuroasă. Creator al eroului romantic (denumit ulterior byronian), sumbru și impetuos, dominat de pasiuni tumultoase și mai ales de sentimentul exacerbat al eului, a lăsat o operă animată de o rară vervă satirică („Pelerinajul lui Childe Harold”, „Don Juan”, „Manfred”) care a exercitat o puternică influență asupra romantismului european. În conflict cu societatea engleză a epocii, B. s-a exilat pe continent. După ce a sprijinit mișcarea carbonarilor italieni, a luat parte la Războiul pentru independență a poporului grec și a murit la Missolonghi.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu byron
falchídion s. n. – (Înv.) Parte procentuală asigurată de lege moștenitorilor direcți: după codul din 1814, constituia 33 (la sută) din moștenire, dacă numărul copiilor era mai mic de patru, și 50 (la sută), dacă era mai mare. Ngr. φαλϰίδιον (sec. XVII), din lat. lex Falcidia. Vezi definitia »
TIMPANÓN s. n. instrument muzical cu coarde de metal care se lovesc cu două ciocănele; țambal. (< fr. tympanon) Vezi definitia »
COLÓN1 s. m. (în Imperiul Roman și în evul mediu) muncitor agricol legat de pământul pe care îl lucra, obligat să plătească dijmă proprietarului și să presteze corvezi. (<lat. colonus) Vezi definitia »
ALFATRÓN s. n. vacuumetru bazat pe efectul ionizant al radiației alfa. (< fr. alphatrone) Vezi definitia »
RUMBATRÓN s. n. tub electronic folosit în dispozitivele de producere a curenților de foarte înaltă frecvență. (< fr. rhumbatron) Vezi definitia »