TRAHÍT, trahite, s. n. Rocă vulcanică de formație recentă, cu compoziție asemănătoare cu a sienitului, folosită ca piatră de construcție. – Din fr. trachyte. Vezi definitia »

FIBROCÍT s.n. (Biol.) Celulă conjunctivă fixă, derivată din fibroblast. [< fr. fibrocyte, cf. lat. fibra – fibră, gr. kytos – celulă]. Vezi definitia »

BĂLĂCÍT s. n. Bălăcire. – V. bălăci. Vezi definitia »

DESCUMPĂNÍT, -Ă, descumpăniți, -te, adj. Care și-a pierdut, și-a zdruncinat echilibrul sufletesc; dezorientat, dezechilibrat. – V. descumpăni. Vezi definitia »

CORDIERÍT s.n. Silicat de aluminiu și magneziu. [Pron. -di-e-rit. / < fr. cordierite, cf. Cordier – geolog francez]. Vezi definitia »