gîrlíță (-țe), s. f. – 1. (Înv.) Inel, lanț în formă de colier. – 2. Inflamare a gîtului, la porci. – 3. Gîscă sălbatică (Anser albifrons, Anser minutus). – Mr. gurliță. Bg. ogărlica, sb. ògrlica (DAR). Ca gîrlă și gîrlici, provine din sl. grŭlo „gît, gîtlej”. Vezi definitia »

BIOSFÉRĂ s. f. Totalitatea ființelor care trăiesc pe pământ, în apă și în partea inferioară a atmosferei. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biosphère. Vezi definitia »

HERÁLDICĂ s.f. v. heraldic (1). [DEX'98] Vezi definitia »

bergamótă (-te), s. f. – Varietate de pere. Var. pergamută. Fr. bergamote, din it. bergamotta. Vezi definitia »

BUTÁRGĂ s.f. Fel de mâncare făcută din icre de chefal presate, sărate și uscate la soare sau afumate. [< fr. boutargue]. Vezi definitia »