DIERÉZĂ, diereze, s. f. Disocierea în pronunțare a unui diftong în elementele lui componente. [Pr.: di-e-] – Din fr. diérèse, lat. diaeresis. Vezi definitia »

RÍCȘĂ s. f. trăsurică cu două roți, trasă de un om, în unele țări din Orient. (< engl. ricksha, germ. Riksha) Vezi definitia »

a ști cum să(-l) iei expr. a avea tact în relația cu cineva; a ști să manipuleze pe cineva (în folos propriu). Vezi definitia »

Bară metalică folosită la deplasarea prin remorcarea(tragere sau împingere) unor obiecte-autoturisme,remorci,vagoane etc.(popular în Moldova românească) În Republica Moldovașinonim cu rangă, conf.Dictionar explicativ uzual al limbii române,edit,LiteraÇhișinău 1999. Vezi definitia »

a nu-și vedea capul de treabă expr. a fi foarte ocupat. Vezi definitia »