LARÁRIU, lararii, s. n. (Livr.) Încăpere în casele romane unde se păstrau statuetele larilor și penaților. – Din lat. lararium. Vezi definitia »

LIBERTICÍDIU s.n. (Liv.) Abolirea libertăților civile. [Pron. -diu. / cf. it. liberticidio]. Vezi definitia »

cu chiu, cu vai expr. cu greu, cu mari eforturi. Vezi definitia »

anteríu (anteríe), s. n. – Caftan, în trecut haină fastuoasă bărbătească. La început era tipică pentru boieri sau domni; apoi a ajuns comună printre țărani. Astăzi desemnează numai hainele lungi preoțești. – Mr. antiriu, megl. antiriĭa. Tc. anteri, din arab. ‘antarῑ (Șeineanu, II, 20; Meyer 11; Lokotsch 84); cf. ngr. ἀντερί sau ἀντερίον „haină lungă preoțească”, alb. anderi, bg., sb. anterija. Vezi definitia »

SACRILÉGIU s.n. Necinstire, profanare a unui lucru considerat sfânt, a unui lucru deosebit de scump. [Pron. -giu, var. sacrilej s.n. / cf. lat. sacrilegium, it. sacrilegio, fr. sacrilège]. Vezi definitia »