AUTOGRÉFĂ, autogrefe, s. f. (Med.) Autoplastie. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogreffe. Vezi definitia »

ELECTROMECÁNICĂ s.f. Disciplină care se ocupă cu aplicațiile tehnice ale mecanicii și ale electricității. [Gen. -cii. / cf. fr. électromécanique]. Vezi definitia »

BULBÍTĂ s. f. Inflamație a bulbului duodenal. (< fr. bulbite) Vezi definitia »

OFICÍNĂ s. f. 1. laborator (într-o farmacie, instituție). 2. loc, mediu unde se urzesc intrigi, comploturi. (< fr. officine, lat. officina) Vezi definitia »

cáznă (cázne), s. f. – 1. Tortură, chin, supliciu. – 2. Suferință, durere, neliniște. – 3. Trudă, muncă, strădanie. Sl. kaznĭ (Miklosich, Slaw. El., 24; Lexicon, 279; Cihac, II, 46); cf. sb. kazna „pedeapsă”, pol. kazn „pedeapsă”. – Der. căzni, vb. (a tortura, a chinui; refl., a se strădui; a îngriji; a avea grijă, a crește, cînd este construit cu prep. cu), din sl. kazniti „a pedepsi”. Vezi definitia »