FACHIRÍSM s. n. ansamblu de fapte în aparență extraordinare, atribuite puterii supranaturale a fachirilor. (< fr. fakirisme) Vezi definitia »

FETIȘÍSM s.n. Formă timpurie a religiei în comuna primitivă, constând în adorarea fetișurilor, ca divinități. ♦ (Fig.) Adorație oarbă, nemotivată față de un principiu, de o concepție etc. ◊ (Ec.) Fetișismul mărfii = reprezentare denaturată, falsă pe care oamenii și-o formează despre mărfuri în condițiile relațiilor bazate pe proprietatea privată, atribuindu-le însușiri care în realitate provin din raporturile sociale dintre oameni. [< fr. fétichisme]. Vezi definitia »

URBANÍSM s. n. Urbanistică. ♦ Fig. Atitudine, comportare plină de politețe, de bună-cuviință; urbanitate. – Din fr. urbanisme. Vezi definitia »

BRONHOSPÁSM s.n. (Med.) Contracție spasmodică a bronhiilor. [< fr. bronchospasme]. Vezi definitia »

SINDICALÍSM s. n. 1. Doctrină anticapitalistă de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, care considera sindicatele cea mai puternică formă de organizare a muncitorilor și unica organizație necesară în lupta pentru construirea unei societăți noi; anarhosindicalism. 2. Sistem de organizare a muncitorilor prin mijlocirea sindicatelor; mișcare sindicală. – Din fr. syndicalisme. Vezi definitia »