FULÉU, fulee, s. n. 1. Alergare în pas mare, mâinile mișcându-se în ritmul picioarelor. 2. Distanța parcursă de un cal din momentul când se desprinde de pământ și până îl atinge din nou, marcată de două urme succesive ale aceluiași picior. – Din fr. foulée. Vezi definitia »

EU- Element prim de compunere savantă cu semnificația „frumos”, „bun”, „bine”. [Pron. e-u-, var. ev-. / < it. eu-, fr. eu-, cf. gr. eu – bine]. Vezi definitia »

chișeréu (-éie), s. n. – Arpagic. – Var. (ortografică) chisărău. Mag. keserü „amar” (DAR). Vezi definitia »

PNEUMOPERITONÉU, pneumoperitonee, s. n. 1. Pătrundere accidentală a aerului sau a altor gaze în cavitatea peritoneală. 2. Introducere de oxigen sau de alt gaz în cavitatea peritoneală, în scop terapeutic sau pentru stabilirea diagnosticului. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumopéritoine. Vezi definitia »

ONDULÉU, onduleuri, s. n. (Fam.) Ondulație a părului. – Din fr. ondulé. Vezi definitia »