PROCÚBITUS s. n. (med.) poziție a corpului culcat pe burtă; decubit ventral. (< fr. procubitus) Vezi definitia »

BÁMBUS, bambuși, s. m. Plantă exotică arborescentă cu tulpină lemnoasă, goală pe dinăuntru, din care se fac construcții ușoare, mobile etc. (Bambusa arundinacea). – Germ. Bambus (fr. bambou). Vezi definitia »

CRÉSUS s.m. (Liv.) Om foarte bogat. [< fr. crésus, cf. Cresus – rege antic al Lydiei, faimos prin bogățiile sale]. Vezi definitia »

ÍCTUS s. n. 1. accent care cade pe una din componentele unui picior metric. 2. partea cea mai reliefată a unui motiv melodic, asupra căreia cade accentul. 3. (med.) atac morbid, subit; șoc. (< fr., lat. ictus) Vezi definitia »

ELECTROTÓNUS s. n. Modificare a excitabilității unui țesut viu (nerv sau mușchi) în cursul trecerii prin țesutul respectiv a unui curent electric continuu. – Din fr. électrotonus. Vezi definitia »