IMPÚS, -Ă, impuși, -se, adj. Care trebuie urmat întocmai; care trebuie făcut, îndeplinit; obligatoriu. – V. impune. Vezi definitia »

TÁLUS, talusuri, s. n. (Anat.) Călcâi, astragal. – Din lat. talus. Vezi definitia »

FOÉTUS s.m. v. fetus. Vezi definitia »

HOMÚNCULUS s. m. 1. omuleț artificial pe care alchimiștii pretindeau că au reușit să-l fabrice; (p. ext.) om foarte mic de statură. 2. fetus uman. (< fr. homuncule, lat. homunculus) Vezi definitia »

AURÉUS s.m. Monedă romană de aur. [Pron. a-u-. / < lat. aureus]. Vezi definitia »