năspói, năspói, s.m. (reg.) pom fructifer; moșmon. Vezi definitia »

abribói, s. m. – Plantă (Centaurea suaveolens). – Var. ambriboi. < Tc. (per.) amberboi „parfum de ambră”, posibil prin intermediul ngr. ἀμβερβόϊ (Șeineanu, II, 20; DAR). Vezi definitia »

DEZDOÍ, dezdói, vb. IV. 1. Tranz. A desface, a întinde, a despături un lucru îndoit. 2. Refl. A reveni în poziție dreaptă, întinsă (după ce a fost îndoit); a se îndrepta, a se destinde. [Prez. ind. și: dezdoiésc] – Dez- + [în]doi. Vezi definitia »

COPÓI, copoi, s. m. 1. Câine de vânătoare de talie mare, care urmărește vânatul după miros; ogar, prepelicar, căpău. ♦ Câine polițist folosit în urmărit. 2. (Arg.) Nume dat agenților de poliție. – Cf. magh. kopó. Vezi definitia »

noí², noiésc, vb. IV (înv.) a (se) înnoi. Vezi definitia »