DALMÁTICĂ s. f. 1. tunică albă, tivită cu purpură, purtată de împărații romani. 2. mantie de ceremonie a regilor Franței. 3. veșmânt liturgic catolic, cu mâneci largi, despicat în părți, purtat de diaconi și episcopi. 4. îmbrăcăminte cu care sunt înfățișați îngerii, sub formă de rochie lungă. (< lat. dalmatica, fr. dalmatique) Vezi definitia »

FLECĂREÁLĂ, flecăreli, s. f. Vorbărie fără rost, vorbă de clacă; flecărie, pălăvrăgeală. – Flecări + suf. -eală. Vezi definitia »

IPOTÉZĂ s.f. Presupunere, supoziție pe baza unor fapte cunoscute asupra relației între anumite fenomene sau asupra legăturii dintre aceste fenomene și cauzele lăuntrice care le determină. ♦ (Mat.) Element dat pe baza căruia se dezvoltă o demonstrație. [Cf. fr. hypothèse, lat., gr. hypothesis < hypo – sub, thesis – poziție]. Vezi definitia »

cuníță (cuníțe), s. f. – (Înv.) Dare plătită în trecut, în Moldova, pentru cirezile străine care veneau la păscut în țară. – Var. coniță. Rut. kunicja, rus. kunica „răscumpărare” (Cihac, II, 87; DAR). – Der. cunicer (var. conicer), s. m. (perceptor al acestei dări). Vezi definitia »

garidă, garide s. f. (intl.) prostituată. Vezi definitia »