CROMOFOTOTERAPÍE s.f. Metodă de a trata bolnavii mintali cu ajutorul luminii colorate. [Cf. gr. chroma – culoare, phos – lumină, therapeia – îngrijire]. Vezi definitia »

BRONHOGRAFÍE s. f. radiografie a aparatului respirator, asupra bronhiilor. (< fr. bronchographie) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

chinovíe (-íi), s. f. – Cenobit, mănăstire de cenobiți. Gr. ϰοινόβιον, în parte prin intermediul sl. kinovija (Cihac, II, 647; DAR; Gáldi 164; Vasmer, Gr., 78). – Der. chinovit, s. m. (cenobit), din ngr. ϰοινοβίτης (dublet, neol. cenobit, din fr.); chinovitic, adj. (înv., de cenobit); chinovial, adj. (înv., de cenobit); chinovicește, adv. (în felul cenobiților); chinoviarh, s. m. (pustnic), din ngr. ϰοινοβιάρχης. Vezi definitia »

INDICÁȚIE s. f. îndrumare, informație, indiciu, lămurire. (< fr. indication, lat. indicatio) Vezi definitia »